Stunt Driver

1990 a fost un an plin pentru jocurile de curse pe PC. Stunts de la Broderbund rescria genul și am petrecut ore în șir jucând. Apoi a venit Stunt Driver de la Sphere, Inc. — un joc care a sosit în aceeași perioadă, vizând același teritoriu, și astazi doar puțini îl mai remembrează.

Stunt Driver este un joc de curse cu accent pe conducerea cascadoriilor, într-un mediu plin de rampe, obstacole și trasee rutiere proiectate pentru a face zborurile prin aer mai distractive decât trecerea primii peste linia de finish. Nu este o simulare, este un spectacol — cel puțin asta era intenția.

Controlurile sunt directe, fizica acceptabilă pentru perioada respectivă, iar grafica în stilul wireframe 3D tipic epocii arăta solid atunci. Jocul oferea diverse tipuri de provocări și medii unde puteai sări, drifta și să te ciocnești de lucruri cu senzația că aceasta era cum trebuia. Problema este că acea senzație nu a fost niciodată cu adevărat convincentă. Mașinile se comportă oarecum greoi, feedback-ul lipsește, iar cariera nu are acel magnetism care te forțează să spui "încă un tur".

Și iată nucleul problemei: Stunt Driver a îmbătrânit ca vecinul din Stunts care a câștigat la loterie și nu. Ambele jocuri împărtășesc o fundație — trasee de cascadorie, libertate de mișcare, ceva nebunie. Dar Stunts avea un editor de trasee, fizică mai bine dezvoltată, și acel scânt inexplicabil care transformă un joc tehnic în divertisment. Stunt Driver joacă sigur, temător să se elibereze. Nu este un joc rău, doar mediocritate într-o vreme când mediocritatea nu era suficientă.

Astazi merită încercat mai ales din curiozitate — ca o notă de subsol în istoria genului. Dacă ai jucat Stunts atunci și vrei să vezi cum ar fi putut să se termine fără chimia potrivită, Stunt Driver este răspunsul. Pentru oricine altcineva, este mai mult o piesă de muzeu decât o seară de distracție. Pornește-o în DOSBox prin browser și vei avea imaginea completă în un sfert de oră.