Anul 1995, Frontier: First Encounters se află pe masă și petrec următoarele șase ore încercând să decol de pe pista de aterizare fără a înfige nava în tavanul hangărului. Al treilea episod din seria Elite — nereusit redenumit „Elite 3" pe piața cehă la acea vreme — era unul dintre cele mai ambiţioase simulatoare de spațiu din epoca aceea. Din păcate, și una dintre cele mai dureros lansate.

First Encounters continuă Frontier: Elite II din 1993 și rămâne fidelă aceleiași filozofii: galaxie infinită, libertate de mișcare, niciun scenariu fix care să te tragă de nas. Te-ai la comandă, ți se dă o navă, și întregul univers este problema ta. Vrei să faci comerț, să transportezi pasageri, să vânezi recompense, să extragi asteroizi sau doar să zăbovești de la un sistem la altul? Decizia e a ta. Jocul nu-ți va oferi un jurnal de misiuni. Îți va oferi fizică și economie.
Mecanicile sunt crude și neiertătoare. Fizica newtoniană înseamnă că trebuie să-ți frânezi nava sau vei depăși ținta ca o piatră. Autopilotul ajută, dar fiabilitatea versiunii mai vechi a jocului — care a fost lansată cu bug-uri grave — putea distruge chiar și cele mai liniștite manevre de aterizare. Secvența de andocare este un amestec dintre concentrare și rugăciune. Bătăliile sunt rapide și nemiloase. Oricine se aștepta la un shooter arcade deja returna cutia înainte de cină.

Ceea ce îmi amintesc cel mai viu despre First Encounters nu este nicio misiune anume. E acel sentiment de gol între stele — un salt în hiperspațiu, tăcere, apoi un nou sistem pe radar. În 1995, nimeni altcineva nu oferea nimic la această scală. Jocul a fost lansat incomplet, din păcate: GameTek a grăbit lansarea, codul era instabil, și jucătorii au primit în esență o versiune beta. Dezvoltatorul David Braben nu a negat-o niciodată complet. Patch-urile au îmbunătățit lucrurile, dar reputația era deja afectată.

Astazi, jocul se potrivește unui tip specific de persoană — cineva care vrea să experimenteze de unde provine ADN-ul jocurilor ca Elite Dangerous, și care are răbdare pentru o curbă de învățare abruptă fără tutoriale. Poți să-l rulezi în browser via emulare DOSBox fără prea mult efort. Doar să-ți aștepți să petreci prima oră citind manualul și a doua figura de ce patrula vamală tocmai te-a vaporat. Vine cu teritoriul.