Bomberman a apărut pe fiecare platformă capabilă să o ruleze în anii nouăzeci. Dyna Blaster este versiunea DOS a clasicului Hudson, ceea ce înseamnă o premisă simplă și o mulțime de moduri în care o poți strica. Din fericire, portarea aceasta nu este o tragedie.
Navighezi într-un labirint, plasezi bombe, spargi cărămizi și încerci să-i depășești sau să ucizi adversarii AI. Nimic complicat — a funcționat grozav pe Nintendo, și funcționează la fel de bine și aici. Fiecare nivel este un teren de joc diferit, și fiecare bombă te poate ucide la fel de ușor ca pe dușmanii tăi. O simetrie simplă care se juca la fel de fiecare dată, totuși niciodată nu se plictisea.
Comenzile sunt directe — tastele de direcție și bara de spațiu, fără combinații inutile. La acel joc pe care l-ai jucat la vecin, se juca aproape identic, așa că te-ai aruncat în acțiune imediat. Graficile sunt niște găuri pixelate primitive fără ambițiuni, dar pe un monitor cu mod CGA sau MCGA arată destul de clar. Muzica nu te va deranja, sunetele bombelor sunt simple și funcționale. Gameplay-ul este fluent, ceea ce nu e o certitudine pentru portările DOS.
Dyna Blaster nu s-a schimbat pe parcursul a cincizeci de niveluri — asta e nenorocirea ei. Bomberman a rezitat pentru că era distractiv cu un prieten sau împotriva calculatorului, și versiunea aceasta nu te va lăsa să te bucuri de asta. Chiar și atunci existau alegeri mai bune pe Amiga sau Sega. Pe DOS pur și simplu era disponibil, și asta era suficient.
Astazi este ceva pentru colecționari și pentru cei care vor să-și amintească cum se juca Bomberman pe calculatoare cu patruzeci și patru de megabytes de RAM. Poți să-l rulezi într-un emulator oricând — e mic, se descarcă rapid, și rulează chiar și pe hardware mai slab. Nu e cea mai bună versiune a seriei, dar e Bomberman, și asta e suficient.
old