Un shooter, o sabie, o zbor prin turnul întunecat plin de zloți — și nimic nu-ți va aduce mai multă bucurie decât să auzi magia ta izbindu-se de pereții de piatră.
Chao Adventure 2 este o beznoadă halucinogenă a tuturor lucrurilor pe care creatorii au reușit să le arunce împreună cu mâna grea pe MS-DOS la începutul mileniului. Un shooter cu elemente RPG, unde magia reîncărcă timpul exact ca și sănătatea. Personajele se schimbă, turnul crește, colecționarea de obiecte este un scop în sine. Nu există o poveste în sens clasic — este senzația că treci prin ceva absolut personal răsucit.
Jocul se controlează ca o bucată veche — tastatura dirijează mișcarea, sabia se balansează, magia se activează, în timp ce inamicii curg peste ecran cu inteligența unui școlar în vineri. Nu era o abordare elegantă, dar funcționa. Graficele au acel farmec ciudat de pixel-art, ca și cum ar fi fost pictate de cineva care a văzut Spacecrusade și a decis să facă ceva mai rău și mai interesant. Sunetul — ei bine, sunetul existat. Destul de zgomotos.
Chao Adventure 2 s-a rătăcit în anii nouăzeci printre o serie de titluri care făceau practic același lucru, dar fără o asemenea nebunie personală. A rămas o chestiune uitată pentru cei care întâmplător au dat peste el în demo-uri sau bundle-uri. Din punct de vedere tehnic era un efort slab — nimic mult în performanță, nimic mult în gameplay, nimic mult deloc. Dar acel sentiment absolut ciudat pe care îl respira întregul lucru l-a făcut ceva care se întoarce iar și iar.
Azi este în mare parte timp petrecut într-un muzeu. A-l deschide într-un browser sau emulator are sens când vrei să simți cum creatorii au încercat și ce au îndrăznit să facă. Nu este o capodoperă — este o încercare de care epoca nu s-a râs, și care a ieșit din ea ciudat singură.